20 martie, 2009

CONCEDII RATATE

După fiecare vârstă încheiată ca după un concediu ratat
într-o staţiune de mâna a patra
într-un hotel de o stea, fără aer condiţionat, fără lift şi cu baie comună, mă consolez cu speranţa că în concediul viitor voi alege o staţiune mai exotică care să aibă neapărat o piscină şi cascade în jur unde să-mi înec timpul, trag linie după fiecare vârstă ca după un concediu din care mă întorc tot mai obosită, vreau să calculez cât am cheltuit şi cât am câştigat, dacă mi-a mai rămas ceva şi pentru concediul viitor, un mărunţiş de care să mă agăţ ca de o pânză de păianjen, un cont cu care să încep o nouă afacere profitabilă visând la viitorul meu concediu care este mai ratat decât primul, şi mă răsucesc pe nisipul uscat mereu deşi bronzul dăunează grav pielii, mă avertizează din difuzoare vocea cosmeticienei, în aer –răcoarea cascadei, în auz – murmurul paşilor care se apropie tot mai repede de mine, în nări – miros de incendiu adus de valuri,
aş vrea să mă ascund într-o scoică un concediu perfect fără întoarcere.