04 mai, 2009

ALTAMIRA


MOTTO:”Într-o după- amiază , in vara anului 1879 ,arheologul Marcelino de Sautuola a descoperit o mare peşteră pe proprietatea sa din Altamira, in nordul Spaniei”
                                                                                             Daniel Schmidt


 -Domnule grădinar,îi spuse Don Marcelino prietenului său, grădinarul-căci supus
nu-i putea fi, dar nici stăpân nu-i devenise incă, aş vrea să fii martor la expediţia mea in Altamira . M-am visat intr-o arenă ciudată inconjurat de “toros” uriaşi , de bizoni uriaşi împotriva cărora nu puteam lupta. Amintirea parfumului grădinilor tale m-a ajutat să evadez intotdeauna la timp , niciodată nu mi-ai oferit in palmă altceva decât parfumul , iluzia, promisiunea unei glorii târzii, d-le grădinar , cu ce seminţe şi unde îţi cultivi grădina pe care nu ţi-au distrus-o nici taurii mei din Altamira, nici bizonii roşii, nici căprioarele delicate , cerbii cu coarnele in care poartă  mistere eterne, nici mistreţii hrănindu-se de milenii cu piatra pereţilor peşterii , tu ,care nu te temi de nimic, izolat in grădina ta iscată din spaimă şi linişte din virtute si păcat, urmându-şi linistită traiectoria in galaxie , cum ar spune un astronaut din secolul XXI, roag-o să mă poarte şi pe mine inapoi spre Altamira, m-am visat sfâsiat de colţii bizonilor roşii , costumaţi in mantii academice , cu ochelari pe nas,  acunzându-mă de impostură şi fals, punandu-mă la zidul oprobiului public, domnule grădinar.