e imposibil de recondiţionat spre a fi vândută la second-hand,
câţi negustori ambulanţi visează să transforme proza în poezie ori poezia în poezie din care să-şi încălzească mâinile şi sufertaşul cu
supa primăriei,
câţi anticari nu visează să aibă în somn revelaţia
Bibliotecii în care n-a intrat nimeni până acum, unde zac prăfuite
Operele complete şi neterminate ale Poetului care nu a murit pentru că
nu s-a născut, fiind prea ocupat să scrie poezie , atât de ocupat încât
nu-l interesează soarta manuscriselor sale,
el continuă să le scrie şi apoi să le azvârle din mers anticarilor tot mai impertinenţi, scoţând la vânzare umbra Poetului, norul care nu l-a protejat, soarele care nu l-a luminat, fericirea care l-a ocolit, toate
sentimentele pe care doar el le-a inventat să-i ţină loc
de umbră, de nor,de soare şi de fericire, de viaţă şi de moarte,
poetul vinovat de a nu se fi născut la timp, deloc sau prea târziu,
cu care ştii, şi la ce-ţi foloseşte că ştii ,că te înrudeşti
dar n-o mărturiseşti,
de teamă de a nu fi supus oprobiului public ca un lepros ,
apoi
te lepezi de poezie de şaptezeci de ori câte şapte,
te speli pe mâini cu sentimentele ei, cu insomniile ei , o rescrii
pe ecranul computerului şi spui anticarilor nerăbdători
că ai descoperit-o sub ruinele Pompeiului, alături de un grafitti
pe un zid care ţi se aşeză drept în faţă ori de câte ori
vrei s-o iei la fugă printre silabe şi litere dezlănţuite împotriva ta…
Frumoasa... cea de ieri...
RăspundețiȘtergereE interesant cum un spirit pragmatic ca tine simte ..."poezia" lucrurilor comune si evidente dar inaccesibile unui ochi blazat...Multumesc pentru apreciere.
RăspundețiȘtergere