21 ianuarie, 2013

Aşteptând venirea serii...


Dă-mi un motiv pentru a aştepta venirea serii,
poate motivul că în arşiţa zilei toţi s-au ascuns în spatele obloanelor
şi nu ai avut cu cine schimba două vorbe,
sau poate motivul că teama te-a oprit să măsori
caratele umbrei pădurii din faţa ta
alegând să te opreşti la umbra unui copac rătăcit,
sau motivul de a continua să cauţi un motiv
pentru a aştepta venirea serii
ar putea fi un motiv să rămâi aici

6 comentarii:

  1. Multumesc, domnule Floares,Poate ar trebui sa ne mutam in tinuturile unde mereu ziua e foarte lunga iar seara...undeva foarte departe!

    RăspundețiȘtergere
  2. "Mes vers ont le sens qu'on leur donne" (Mallarmée)
    Am sa decodific poemul tau, Maria, pornind de la afirmatia de mai sus. Primul gand dupa lectura m-a dus la Samuel Beckett, cu al sau "En attendant Godot", Godot fiind un personaj ipotetic, ce-si intarzie si-si amana 'sine die' venirea. In imaginarul tau poetic, seara care se lasa asteptata este identificata cu"moartea", lucru la care eu nu m-am gandit decat dupa ce am vazut ca ai trecut aceasta vocabula pe primul loc la cuvintele cheie .Eu ma gandisem, dimpotriva, la "iubire", la cealalta componenta majora a vietii, la care nu se ajunge oricum si oricand, ci numai pe drumuri sinuoase.Padurii (de oportunitati) in fata careia cel care urma sa vina s-a oprit, de teama de a nu se lasa ademenit , ispitit, sedus, precum un alt Ullysse modern, de 'jocul sIrEne(LE)LOR ' ii va fi preferata umbra unui "copac ratacit" (printre cuvinte) , dar nu a unui copac oarecare, ci a insasi "axis mundi" , cea care da sens, rost, semnificatie vietii. In momentul in care fiecare isi gaseste propria axa a lumii , acesta "ar putea fi un motiv să rămâi aici ",pe pamant,sa 'durezi', sa fii, cu alte cuvinte, o fiinta spirituala intr-un corp fizic ce si-a implinit menirea si-si poate astepta cuminte, inserarea .
    Felicitari, Maria, pentru acest nou poem plin de "frumuseti si sensuri noi", si-ti multumesc pentru momentele de reflectie la care m-ai invitat, publicandu-l.
    Ileana Avasilencei

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Ileana, comentariile tale ma incanta si ma onoreaza.Iti multumesc pentru lectura atenta si specializata de cunoscator profund al literaturii franceze in special.Ma bucur ca ai "citit" in poem atatea sensuri, atat de apropiate de ceea ce am gandit...

    RăspundețiȘtergere
  4. Serile (inserarile), doamna Maria Postu, pot avea diverse semnificatii. Si trairi, de asemenea.
    Mie imi place haiku-ul.
    Poezia dvs. m-a dus cu gandul la un haiku japonez:

    In adierea serii
    toti trandafirii albi
    freamata.

    Regret ca am uitat cine este autorul, cred ca e vorba de celebrul Basho.
    In orice caz, acest haiku mi se pare minunat (si potrivit cu poezia dvs.).
    Spor la scris si in toate!

    RăspundețiȘtergere
  5. Ma onoreaza comparatia cu un haiku dar cred ca nu am concizia si profunziumea acestuia.Da, inserarile pot semnifica foarte multe...Multumesc de trecere si o zi buna!

    RăspundețiȘtergere