26 octombrie, 2015

Despre ceea ce nu am fost niciodată


Această femeie nu va putea niciodată
să devină o mamă sau o soție adevărată niciodată
auzeam în jurul meu
când îmi lăsam capul pe masă la cârciumă
ori te imploram să-mi mai faci rost de un fum
în jurul meu adevăratele femei
au ținute decente și nu adorm cu capul pe masă
ele nu beau vodcă ci doar șampanie de cea mai fină
dar ce să caute ele aici într-o cârciumă sordidă
unde doar sticleții travestiți mai intră
căutând să le ghicească pe cele ca mine
și cum mă topeam după parfumul lor
și cum  jinduiam la rochiile lor
și la pantofii lor de firmă
mai dă-mi un fum spuneam privindu-le cu ciudă
te sărutam ca și cum ceea ce aveam noi era dragoste
eu nu eram o fată adevărată tu nu erai un domn
deși purtai costum și fumai doar kent
chelnerii te cunoșteau și-ți procurau tot ce era interzis
femeile de la alte mese te priveau cu jind
ce-o fi găsit la puștoiaca asta nu vezi ce anemică este
ce anorexică și ce șleampătă este
mai dă-mi un fum te rog
și du-mă undeva unde nu mă privește nimeni cu milă
spune să tragă mașina la scară și cheamă-ți șoferul
în noaptea asta ar trebui să pregătesc  seminarul de mâine
efectul razelor de lună asupra doamnelor de odinioară
nu confunda razele de lună cu lumina slabă de neon comunist
îmi spui zâmbind ironic
atunci hai să mă ajuți să trec cu bine de acest seminar
mă confunzi cu un luntraș lacom
fato ai uitat de unde te-am cules
îl privesc recunoscătoare
mă gândesc că voi deveni o mamă ratată ca această viață
te prind de braț să nu mă prăbușesc în brațele nopții
mă arunc pe scaunul din dreapta al limuzinei închiriate
la fel ca mine pentru o noapte
odată și-odată tot o să se întâmple
vor ciocăni la ușă vor întreba de mine
îmi vor număra cămășile și îmi vor rupe jurnalul
 din dulapul meu de căministă fără cheie
îmi vor interoga colegele de cameră
care ca să se salveze mă vor transforma

în ceea ce nu am fost niciodată